Hipertensiunea Esențială

Hipertensiunea esențială, cunoscută și ca hipertensiune primară sau idiopatică, reprezintă o provocare semnificativă de sănătate publică datorită prevalenței ridicate și asocierii cu complicații cardiovasculare, cerebrovasculare și renale severe.

Caracterizată prin tensiune arterială persistent crescută fără o cauză secundară identificabilă, hipertensiunea esențială reprezintă aproximativ 90-95% din toate cazurile de hipertensiune la nivel mondial.

Fiziopatologia Hipertensiunii Esențiale

Anomalii Hemodinamice și Rezistența Vasculară

Caracteristica principală a hipertensiunii esențiale este creșterea rezistenței vasculare sistemice.

Această anomalie hemodinamică apare din alterarea sistemelor de reglare cardiovasculară influențate de factori genetici și de mediu.

Rezistența periferică este determinată în principal de modificările funcționale și anatomice ale arterelor mici și arteriolelor.

La persoanele hipertensive, aceste vase prezintă capacitate redusă de vasodilatație din cauza disfuncției endoteliale și a rigidității arteriale crescute.

Disfuncția endotelială perturbă echilibrul dintre vasodilatatoare (de exemplu, oxidul nitric) și vasoconstrictoare (de exemplu, endotelina), perpetuând tensiunea arterială crescută.

Rolul Sistemului Renină-Angiotensină-Aldosteron (SRAA)

SRAA joacă un rol esențial în menținerea volumului fluidului extracelular și a rezistenței periferice.

Dereglarea acestui sistem contribuie semnificativ la hipertensiunea esențială.

Secreția de renină din rinichi declanșează conversia angiotensinogenului în angiotensină I, care este ulterior transformată în angiotensină II de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA).

Angiotensina II acționează ca un vasoconstrictor puternic și stimulează eliberarea de aldosteron din glandele suprarenale.

Aldosteronul promovează retenția de sodiu în rinichi, crescând volumul sanguin și presiunea arterială.

Nivelurile crescute de renină au fost asociate cu activarea SRAA legată de obezitate și rezistența la insulină.

Dereglarea Sistemului Nervos Simpatic

Activitatea excesivă a sistemului nervos simpatic agravează hipertensiunea prin creșterea frecvenței cardiace, debitului cardiac și rezistenței periferice.

Modificările sensibilității baroreflexului duc la activare simpatică susținută.

Vasoconstricția indusă de stres poate duce la hipertrofie vasculară, crescând în continuare rezistența periferică.

Predispozițiile genetice amplifică aceste răspunsuri, în special la persoanele cu antecedente familiale de hipertensiune sau cele expuse la stres cronic.

Sensibilitatea la Sodiu și Funcția Renală

Hipertensiunea esențială se dezvoltă adesea când rinichii nu reușesc să excrete suficient sodiu fără o creștere a tensiunii arteriale.

Modelul presiunii arteriale medii-renale explică acest fenomen ca o deplasare a relației presiune-natriureză către niveluri mai ridicate de presiune.

Sensibilitatea la sodiu variază între indivizi datorită factorilor genetici care afectează funcția renală sau activitatea sistemului nervos simpatic.

Stresul Oxidativ și Căile Inflamatorii

Stresul oxidativ contribuie la disfuncția endotelială prin afectarea biodisponibilității oxidului nitric.

Speciile reactive de oxigen (SRO) generate în timpul stresului oxidativ promovează inflamația în pereții vasculari, ducând la remodelarea arterială și creșterea rigidității.

Inflamația cronică accentuează deteriorarea vasculară și menține tensiunea arterială ridicată.

Factori de Risc pentru Hipertensiunea Esențială

Factori de Risc Nemodificabili

Predispoziția Genetică

  • Hipertensiunea esențială prezintă o puternică predispoziție familială.
  • Polimorfismele genetice care afectează componentele SRAA, reglarea sistemului nervos simpatic și funcția endotelială cresc susceptibilitatea la tensiune arterială ridicată.

Vârsta

  • Prevalența hipertensiunii esențiale crește cu vârsta din cauza rigidizării progresive a arterelor și reducerii complianței vasculare.
  • Adulții în vârstă sunt deosebit de vulnerabili la hipertensiunea sistolică izolată.

Gen

  • Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte hipertensiune înainte de 64 de ani; cu toate acestea, femeile în postmenopauză prezintă rate mai mari din cauza modificărilor hormonale care afectează funcția vasculară.

Rasă și Etnie

  • Anumite grupuri rasiale, cum ar fi afro-americanii, prezintă rate mai ridicate de hipertensiune din cauza predispozițiilor genetice și a factorilor de stres socio-ambientali.

 

Factori de Risc Modificabili

Factori de Stil de Viață

  • Inactivitatea fizică, dietele nesănătoase bogate în sodiu și sărace în potasiu, obezitatea, consumul de tutun, consumul excesiv de alcool și stresul cronic cresc semnificativ riscul de a dezvolta hipertensiune esențială.

Afecțiuni Comorbide

  • Diabetul zaharat crește riscul de hipertensiune prin mecanisme precum rezistența la insulină și inflamația vasculară.
  • Obezitatea agravează activarea SRAA și disfuncția endotelială.

Obiceiuri Alimentare

  • Consumul excesiv de sare din alimentație perturbă echilibrul fluidelor în organism.
  • În schimb, dietele bogate în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi reduc tensiunea arterială prin îmbunătățirea echilibrului electrolitic.

Diagnosticul Hipertensiunii Esențiale

Tehnici de Măsurare a Tensiunii Arteriale

Măsurarea precisă a tensiunii arteriale este critică pentru diagnosticarea hipertensiunii esențiale.

Măsurătorile de cabinet folosind sfigmomanometre calibrate rămân standardul de aur; totuși, dispozitivele de monitorizare la domiciliu oferă informații valoroase despre fluctuațiile zilnice.

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este deosebit de utilă pentru detectarea hipertensiunii de halat alb sau a hipertensiunii mascate.

Locație

Prag (mmHg)

Cabinet

≥140/90

Domiciliu

≥135/85

Monitorizare Ambulatorie 24 ore

≥130/80

 

Criterii de Diagnostic

Hipertensiunea este diagnosticată pe baza mai multor valori crescute măsurate în timpul vizitelor separate.

Hipertensiunea de stadiu 1 corespunde unei tensiuni sistolice de 140-159 mmHg sau tensiuni diastolice de 90-99 mmHg; stadiul 2 implică valori mai mari.

Hipertensiunea rezistentă este definită ca eșecul de a atinge tensiunea arterială țintă în ciuda utilizării a trei medicamente antihipertensive din clase diferite.

 

Teste de Laborator

Testele de rutină includ analiza urinei pentru detectarea albuminuriei (indicând leziuni renale), nivelurile de glucoză à jeun (screening pentru diabet), profile lipidice (evaluarea riscului cardiovascular), teste ale funcției tiroidiene (excluderea cauzelor secundare), electrocardiografie (evaluarea sănătății cardiace) și studii imagistice renale dacă se suspectează boala renovasculară.

Strategii de Management pentru Hipertensiunea Esențială

Modificări ale Stilului de Viață

Intervențiile nefarmacologice sunt fundamentale pentru gestionarea hipertensiunii esențiale:

  • Abordări Dietetice: Dieta DASH (Abordări Dietetice pentru Oprirea Hipertensiunii) pune accentul pe aport redus de sodiu (<2 g/zi), consum ridicat de potasiu (>4 g/zi), cereale integrale, fructe/legume bogate în antioxidanți.
  • Activitate Fizică: Exercițiile aerobice regulate îmbunătățesc funcția vasculară și reduc inflamația sistemică.
  • Gestionarea Greutății: Atingerea unui IMC sănătos reduce activarea SRAA asociată cu țesutul adipos.
  • Reducerea Stresului: Practicile de mindfulness atenuează supraactivarea simpatică.
  • Moderarea Alcoolului: Limitarea consumului de alcool previne disfuncția endotelială.

 

Terapia Farmacologică

Medicamente de Prima Linie

Ghidurile recomandă inițierea terapiei cu diuretice tiazidice (reducând retenția de fluide), inhibitori ECA/BRA (modulând SRAA) sau blocante ale canalelor de calciu (îmbunătățind vasodilatația).

Terapia Combinată

Ghidurile recente favorizează începerea tratamentului cu două medicamente din clase diferite pentru majoritatea pacienților cu hipertensiune de stadiu 2 sau profiluri de risc cardiovascular ridicat.

Comprimatele combinate îmbunătățesc aderența prin simplificarea schemelor de tratament.

Hipertensiunea Rezistentă

Spironolactona este eficientă pentru pacienții care necesită terapie de linia a patra din cauza creșterii persistente a TA, în ciuda regimurilor cu medicamente multiple.

 

Terapii Emergente

Progresele includ abordări de medicină personalizată care vizează căi genetice specifice implicate în reglarea tensiunii arteriale.

Noi clase de medicamente care modulează căile de stres oxidativ sau mecanismele de reparare endotelială arată promisiuni pentru îmbunătățirea rezultatelor dincolo de terapiile convenționale.

Informații Epidemiologice despre Hipertensiunea Esențială

Hipertensiunea afectează aproximativ 30-45% din adulți la nivel global; până în 2025, proiecțiile estimează peste 1,5 miliarde de cazuri în întreaga lume, în mare parte din cauza îmbătrânirii populației, cuplată cu stiluri de viață sedentare, obiceiuri alimentare, expunere la stres, inegalități sociale și disparități în accesul la asistență medicală.

  
Complicații și afecțiuni asociate

Disclaimer

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.