Ecografie Cardiacă București - Introducere

Ecografie Cardiacă București

Diagnosticare avansată și non-invazivă a funcțiilor cardiace

Ecografia cardiacă, cunoscută și sub numele de ecocardiografie, a revoluționat diagnosticul cardiovascular prin furnizarea de imagini în timp real, non-invazive ale structurii și funcției inimii.

Capacitatea sa de a evalua anatomia cardiacă, hemodinamica și patologia cu rezoluție spațială și temporală înaltă o face un pilon fundamental al îngrijirii cardiovasculare moderne.

Pregatirea pacientului pentru ecografie cardiacă

Pregătirea pentru o ecocardiografie implică pași minimali, însă înțelegerea acestor pregătiri poate asigura un proces de examinare eficient și fără probleme.

 

Pregătirea pentru ecocardiografia transtoracică (ETT)

Ecocardiografia transtoracică reprezintă cea mai frecventă metodă de examinare ecocardiografică și necesită o pregătire minimă. 

  • Nu este necesară o pregătire specială din punct de vedere alimentar – puteți mânca, bea și lua medicamentele obișnuite înainte de examinare. 
  • Este recomandat să purtați îmbrăcăminte confortabilă care permite accesul facil la nivelul toracelui. 
  • În unele unități medicale, vi se poate solicita să îmbrăcați un halat de spital pentru examinare.
  • În timpul procedurii, veți fi poziționat în general în decubit lateral stâng pentru a obține imagini optime ale structurilor cardiace. 
  • Această poziție facilitează deplasarea inimii mai aproape de peretele toracic, îmbunătățind calitatea imaginilor obținute.

Pregătirea pentru ecocardiografia transesofagiană (ETE)

Ecocardiografia transesofagiană necesită o pregătire mai riguroasă, deoarece implică introducerea unei sonde în esofag. 

  • Este obligatoriu să nu consumați alimente sau lichide cu cel puțin șase ore înainte de procedură pentru a reduce riscul de aspirație.
  • Este esențial să informați medicul despre toate medicamentele pe care le luați, în special anticoagulantele precum warfarina, deoarece acestea pot necesita ajustări temporare. 
  • Având în vedere că veți primi sedare în timpul procedurii, este necesar să aranjați ca cineva să vă conducă acasă după examinare. 
  • De asemenea, trebuie să îndepărtați orice proteză dentară sau placă dentară înainte de procedură pentru a evita complicațiile.

Pregătirea pentru ecocardiografia de stres

Ecocardiografia de stres combină ecocardiografia standard cu un test de efort fizic sau farmacologic și necesită pregătiri specifice. 

  • Este recomandat să evitați alimentația cu câteva ore înainte de test, dar să mențineți o hidratare adecvată. Îmbrăcămintea confortabilă, potrivită pentru activitate fizică, este esențială.
  • Urmați cu strictețe indicațiile medicului privind administrarea medicamentelor, în special beta-blocantele și blocantele canalelor de calciu, care ar putea necesita întrerupere temporară înaintea testului. 
  • Este important să evitați stimulantele, inclusiv fumatul și consumul de băuturi care conțin cofeină, cu o zi înainte de examinare, deoarece acestea pot influența frecvența cardiacă și rezultatele testului.

Recomandări generale

Pentru orice tip de examinare ecocardiografică, planificați să ajungeți cu cel puțin 30 de minute înainte de programare pentru a completa documentația necesară. 

  • Aduceți cu dumneavoastră cardul de asigurare și un document de identitate. 
  • Dacă ați efectuat anterior ecocardiografii, este util să aduceți o copie a rapoartelor anterioare la programare pentru a permite medicului să compare rezultatele și să evalueze evoluția oricăror modificări cardiace.

Aplicații clinice în diagnosticul cardiovascular

Ecografia cardiacă, sau ecocardiografia, joacă un rol esențial în diagnosticul cardiovascular, oferind o gamă largă de aplicații clinice care îmbunătățesc îngrijirea pacienților. Iată câteva domenii cheie în care ecografia cardiacă este utilizată:

 

1. Terapie intensivă

  • Ecografia cardiacă focalizată (FoCUS): Acest protocol este utilizat în situații de urgență pentru evaluarea rapidă a funcției cardiace, detectarea efuziunii pericardice și evaluarea stopului cardiac. Ajută la identificarea afecțiunilor precum tamponada cardiacă și ghidează intervențiile imediate.
  • Evaluarea statusului volemic: Ecografia evaluează responsivitatea la fluide prin examinarea colapsibilității venei cave inferioare și a ariei telediastolice ventriculare stângi, crucială în gestionarea stărilor de șoc.

2. Boli valvulare și structurale ale inimii

  • Evaluarea valvelor: Ecocardiografia Doppler cuantifică severitatea stenozei și volumele regurgitante, ajutând la diagnosticarea afecțiunilor precum stenoza aortică și regurgitarea mitrală.
  • Boli structurale cardiace: Ecocardiografia evaluează afecțiuni precum defectele septale atriale și foramen ovale patent, ghidând procedurile de închidere percutană.

3. Ischemia miocardică și infarctul

  • Ecocardiografia de stres: Această modalitate evaluează ischemia miocardică prin detectarea anomaliilor de mișcare a peretelui cardiac în timpul stresului, ajutând la diagnosticarea bolii coronariene.
  • Imagistica perfuziei miocardice: Ecografia cu contrast îmbunătățit (CEUS) evaluează defectele de perfuzie miocardică, ajutând la identificarea zonelor de ischemie sau infarct.

4. Ecografia cu contrast (CEUS)

  • Delimitarea marginii endocardice: CEUS îmbunătățește calitatea imaginii, în special la pacienții cu ferestre acustice slabe, crescând acuratețea evaluării funcției ventriculului stâng și detectarea trombilor intracardiaci.
  • Patologii carotidiene și aortice: CEUS caracterizează plăcile aterosclerotice, detectează vascularizarea intra-placă și evaluează caracteristicile de risc înalt precum ulcerația și neovascularizația.

5. Ecocardiografia transesofagiană (TEE)

  • Disfuncția protezelor valvulare: TEE este superioară pentru evaluarea funcției protezelor valvulare și detectarea complicațiilor precum endocardita sau regurgitările paravalvulare.
  • Patologii aortice: TEE oferă imagini detaliate ale aortei, ajutând la diagnosticarea disecției aortice și ghidarea intervențiilor chirurgicale.

6. Evaluare rapidă

  • Ecografia permite evaluarea rapidă la patul pacientului a funcției cardiace, deosebit de utilă în situații de urgență unde luarea deciziilor rapide este critică.

Interpretare Ecografie cardiacă 

Interpretarea imaginilor obținute prin ecografia cardiacă (ecocardiografie) reprezintă o competență esențială pentru medicii specialiști, furnizând informații valoroase despre structura și funcția cardiacă, precum și despre potențialele anomalii. 

 

Camerele cardiace

  • Ventriculul stâng (VS):
    • Evaluarea dimensiunilor, grosimii pereților și contractilității.
    • Identificarea hipertrofiei, dilatării sau anomaliilor regionale de motilitate parietală sugestive pentru ischemie.
    • Măsurători esențiale: Volumul telediastolic (normal: 56–104 ml), fracția de ejecție (FE; normal: 55–70%).
  • Ventriculul drept (VD):
    • Examinarea morfologiei (aspect triunghiular în secțiune) și funcției.
    • Evaluarea dilatării sau reducerii funcției sistolice.
    • Indicator principal: Excursia sistolică a planului inelului tricuspidian (TAPSE; normal >17 mm).

Valvele cardiace

  • Valva mitrală:
    • Verificarea prezenței stenozei (ex. reducerea ariei valvulare) sau regurgitării (ex. flux retrograd la examinarea Doppler).
  • Valva aortică:
    • Evaluarea calcificărilor, stenozei (velocitate maximă >4 m/s) sau insuficienței.
  • Valvele tricuspidă și pulmonară:
    • Evaluarea regurgitării sau stenozei utilizând imagistica Doppler.

Pericardul

  • Identificarea revărsatului pericardic și evaluarea impactului hemodinamic (ex. fiziologie de tamponadă).

Dinamica fluxului sanguin (imagistica Doppler)

  • Măsurarea velocităților de flux transvalvular pentru calcularea gradienților de presiune.
  • Evaluarea șunturilor intracardiace sau a tiparelor anormale de flux.

 

Aspecte frecvente în ecocardiografie

A. Aspecte normale

  • Dimensiuni simetrice ale camerelor cardiace cu grosime normală a pereților.
  • Cuspide valvulare intacte, fără stenoză sau regurgitare.
  • FE normală și contur pericardic regulat.
 

B. Aspecte patologice

  • Hipertrofia ventriculară stângă: Creșterea grosimii peretelui (>12 mm).
  • Cardiomiopatia dilatativă: Cavitate VS mărită cu FE redusă.
  • Disfuncția diastolică: Alterarea relaxării sau complianței ventriculare.
  • Stenoza aortică: Calcificarea cuspidelor cu gradient presional crescut.
  • Regurgitarea mitrală: Coaptare incompletă a cuspidelor cu jet regurgitant.
  • Revărsat pericardic: Acumulare de lichid în spațiul pericardic.

Valori de referință în ecocardiografie

Parametru

Interval normal

Grosimea septului interventricular

6–10 mm

Grosimea peretelui posterior VS

6–10 mm

Diametrul telediastolic VS

35–56 mm

Fracția de ejecție VS

55–70%

TAPSE

>17 mm

Diametrul inelului aortic

20–31 mm

Aria valvei mitrale

>4 cm²

Presiunea sistolică în artera pulmonară

<35 mmHg

Tipuri de ecografie cardiacă

Procedurile de ecografie cardiacă implică diverse metodologii adaptate nevoilor specifice de diagnostic. Iată o prezentare generală a principalelor metodologii procedurale utilizate în ecografia cardiacă:

 

1. Ecocardiografia transtoracică (TTE)

  • Procedură: Un transductor portabil este plasat pe piept cu un gel de contact pentru a facilita transmisia undelor sonore. Transductorul este deplasat pe suprafața toracelui pentru a capta imagini din unghiuri diferite.
  • Incidențe: Incidențele comune includ parasternal ax lung (PLAX), parasternal ax scurt (PSAX), apical patru camere și subcostal. Acestea oferă imagini comprehensive ale camerelor cardiace, valvelor și vaselor sanguine majore.
  • Durată: De obicei durează 20-30 de minute și se efectuează în ambulatoriu.

2. Ecocardiografia transesofagiană (TEE)

  • Procedură: Un tub flexibil cu un transductor este introdus în esofag, oferind o proximitate mai mare față de inimă și imagini mai clare ale structurilor posterioare precum atriul stâng și valva mitrală.
  • Pregătire: Pacienții trebuie să fie à jeun cel puțin șase ore înainte de procedură, iar accesul intravenos este necesar pentru sedare.
  • Durată: Examinarea durează de obicei aproximativ o jumătate de oră.

3. Ecocardiografia de stres

  • Procedură: Inima este examinată în condiții de stres fizic sau farmacologic pentru a evalua ischemia sau anomaliile de mișcare a peretelui cardiac indicative pentru boala arterială coronariană.
  • Metode: Stresul poate fi indus prin exerciții fizice (de exemplu, ciclism) sau farmacologic cu agenți precum dobutamina pentru pacienții care nu pot face efort fizic.

4. Ecografia  Point-of-Care (POCUS)

  • Procedură: Dispozitivele portabile de ultrasunete sunt utilizate la patul pacientului pentru evaluarea rapidă a funcției cardiace, deosebit de utile în situații de urgență pentru diagnosticarea afecțiunilor precum tamponada sau embolia pulmonară.
  • Incidențe și protocoale: Sunt utilizate incidențe specifice precum PLAX și PSAX pentru evaluarea funcției ventriculului stâng, efuziunii pericardice și dimensiunii ventriculului drept.

5. Ecografia cu contrast (CEUS)

  • Procedură: Agenții de contrast intravenos conținând microbule sunt utilizați pentru a îmbunătăți delimitarea marginii endocardice și pentru a evalua perfuzia miocardică, în special la pacienții cu ferestre acustice slabe.

6. Ecografia cardiacă focalizată (FoCUS)

Procedură: O examinare rapidă, direcționată spre un scop, utilizată în situații de urgență pentru a evalua funcția cardiacă și a detecta afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi tamponada cardiacă.

Date statistice 

 

1. Acuratețea diagnostică în ischemia miocardică acută

Explorarea ecocardiografică reprezintă un instrument fundamental în unitățile de primiri urgențe (UPU) pentru evaluarea pacienților cu durere toracică acută. Parametrii diagnostici determinați prin studii prospective evidențiază:

  • Sensibilitate diagnostică: 79,3% (interval de confidență 95%: 69,0-86,8%)
  • Specificitate diagnostică: 87,3% (interval de confidență 95%: 79,9-92,2%)

Determinări pe subgrupuri de pacienți:

  • Sensibilitatea prezintă valori superioare când examinarea ecocardiografică este efectuată imediat după admisia în UPU.
  • Specificitatea diagnostică înregistrează ameliorare semnificativă în cazul excluderii pacienților cu patologie cardiacă preexistentă sau când sindromul coronarian acut constituie afecțiunea țintă.
  • Heterogenitatea rezultatelor: Variabilitatea semnificativă între studii derivă din diferențele între grupele de pacienți, momentul efectuării examinării și expertiza medicului examinator.
 

2. Parametrii de performanță ai ecocardiografiei în regim point-of-care (POCUS)

POCUS s-a impus ca metodă diagnostică de înaltă acuratețe pentru evaluarea funcției cardiace la patul pacientului, cu aplicabilitate maximă în medicina de urgență și terapie intensivă.

  • Acuratețe diagnostică globală: 96,6% (interval de confidență 95%: 95,72-97,34%)
  • Raportul de verosimilitate pozitiv (LR+): 47,73 (interval de confidență 95%: 33,64-67,72)
  • Raportul de verosimilitate negativ (LR−): 0,09 (interval de confidență 95%: 0,06-0,12)

Aplicabilitate în patologii specifice:

  • Disfuncție sistolică ventriculară stângă (FEVS redusă): Sensibilitate = 88%; Specificitate = 90%
  • Colecție pericardică: Sensibilitate = 91,7%; Specificitate = 98,6%

Metodologia POCUS demonstrează acuratețe diagnostică înaltă când este realizată de medici specialiști în medicina de urgență instruiți corespunzător, prezentând concordanță semnificativă cu examinarea ecocardiografică efectuată de medici cardiologi.

 

3. Limitări metodologice și provocări tehnice

În pofida utilității diagnostice remarcabile, explorarea ecocardiografică prezintă limitări inerente:

  • Dependența de competența examinatorului: Acuratețea variază în funcție de nivelul de expertiză al medicului examinator.
  • Eterogenitatea metodologiilor de studiu: Diversitatea designului studiilor, caracteristicilor populaționale și contextelor clinice contribuie la variabilitatea rezultatelor.
  • Potențial de rezultate fals pozitive/negative: De exemplu, evaluarea disfuncției sistolice poate genera ocazional interpretări eronate comparativ cu ecocardiografia transtoracică (ETT) standard.

Disclaimer

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.

  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.